C A T I S M A XIV

Pm. 101

Rugăciune pentru însănătoșire

Doamne, ascultă rugăciunea mea, şi strigarea mea la Tine să ajungă! Fii lângă mine în ceasul necazului meu și mă ajută, Doamne. Pleacă urechea Ta spre mine și auzi glasul invocării mele! Că zilele mele departe de Tine ca fumul se destramă şi oasele mele ca jarul arzând se sting în durere. Atinge-Te, Doamne, de focul durerii ce-mi macină toate ale mele și-n apa cea vie stinge-l acum cu putere! Vindecă-mi toate rănile cele ascunse ale inimii mele! Dă-i, Doamne, a sa vie putere, să bată în pieptul meu fără să fie înecată în durere.

Ajută-mă, Doamne, să-mi mănânc pâinea și hrana spre sănătate și întărire, fără să fie oprite în gâtul meu de noduri nevăzute puse spre înecare. Oprește, Doamne, a trupului meu cădere și slăbire, să nu se lipească osul meu de carnea mea în glas de suspin și de amară trăire. Fii lângă mine și mă întărește să nu ajung să mă asemăn cu pelicanul ce moare în pustie, nici să ajung părăsit ca bufniţa singuratică între dărâmături. Dă-mi, Doamne, somn și odihnă, de trup și de suflet ziditoare, să nu gem toată noaptea ca o pasăre singuratică pe acoperiş, pe care nu o mai bagă nimeni în seamă, că oricum ea singură se stinge și moare.

Păzește-mă, Doamne, de cel nevăzut ce se hrănește cu a mea mare durere și apără-mă de a sa lucrare. Revarsă-mi în rănile mele nevăzute, a Ta lumină vindecătoare, să pot să mă ridic, să-mi gust pâinea fără de lacrimi și fără amară durere. Ridică-mă, Doamne, și dă-mi putere să nu mă surp sub poveri nevăzute ce fac trupul meu să se usuce pe picioare. Dă viață zilelor mele să nu se stingă ca umbra şi nici să piară ca iarba uscată pe care nimeni nu o mai vede. Ridică-Te, Doamne, cu bunătate și mă tămăduiește. Ochilor mei le arată atingerea Ta vindecătoare și puterea luminii vieții ce stă în palmele mâinilor Tale. Privește din înălţimea cea sfântă a Ta, din a cerurilor locaș și cu putere și dezleagă toată a mea ființă de legăturile ce vor să mă țină rănit în durere. Păzește-mă de cele ce vor să îmi rupă firul vieții la jumătatea zilelor mele. Dă-mi, iar sănătate și grabnică vindecare. Nu-mi socoti greșelile mele. Șterge-mi toate a lor datorii. Ridică-mă și dă-mi putere. Părinte al zidirii mele, Te rog cu stăruință, desăvârșește acum în mine lucrarea sănătății și a vindecării mele și dă-mi dorita mea tămăduire! Amin. Amin. Amin.

Pm. 102

Binecuvintează, suflete al meu

Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu, Numele cel sfânt al Lui. Binecuvin-tează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita binefacerile Lui.

Doamne, curăţeşte toate fărădelegile și relele mele și dă-mi iertare și putere de îndreptare. Vindecă-mi toate bolile și din abisurile stricăciunii scoate viaţa mea și nu lăsa să mi se risipească zilele în durere. Încununează-mă cu dragostea Ta și umple de bunătăţi trăirile mele. Înnoiește-mă în fiecare clipă și dă-mi putere și mă ridică înspre lumina vieții Tale. Ajută-mă în toate zilele mele și de strâmbătate apără-mi sufletul meu.

Că Tu faci cunoscute căile Tale celor care ascultă glasul Tău, fiilor Tăi, voile Tale le descoperi. Îndurat şi milostiv ești Doamne, îndelung-răbdător, și plin de bunătate. Mustrarea Ta este viață și cercetarea Ta este spre bine. Doamne, Tu nu mi-ai răsplătit mie după păcatele mele niciodată, că aș fi pierit dacă mi-ai fi făcut aceasta. După fărădelegile mele, Tu nu m-ai pedepsit, ca să nu se șteargă urma vieții mele pe acest pământ, ci cât este de mare întinderea cerului, atâta ai făcut să fie de mare bunătatea și iertarea Ta spre mine. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, Tu ai depărtat de la mine fărădelegile mele și m-ai călăuzit pe cărările îndreptării. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa m-ai miluit Doamne. Că Tu cunoști zidirea mea, și știi că ţărână sunt. Ca iarba sunt zilele mele, ca floarea câmpului, aşa înfloresc și repede se veștejesc și piere urma lor.

Că suflul Tău din pulbere a zidit cu măiestrie trupul meu și îl păzește ca pe un templu sfânt. Când suflul Tău mă părăsește, oricât de trainică ar fi puterea mea, tot ce ai zidit în trup se veștejește și în pulbere se întoarce și se destramă şi nu mai este, şi nu se mai cunoaşte nici locul trecerii pe acest pământ. Dar viața Ta din veac în veac rămâne. În cerurile nevăzute și în puterea lor e scaunul domniei Tale și peste tot ce este stăpâneşti. Toți îngerii împlinesc cuvântul Tău şi toate puterile Te binecuvintează și îți sunt supuse Ție, Doamne, că Tu ești Domnul Dumnezeul meu din veac în veac. Amin.

Mărire…

 

Pm. 103

Binecuvintează, suflete al meu

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, minunat ești întru toate! Lumină ești pentru întreaga lume, și cel care Îți urmează Ție, acela nu e în întuneric, și a găsit lumina vieţii. În bunătate și în iubire Te-ai îmbrăcat din veșnicie, Atotputernice Părinte. Ai făcut cerul ca o carte cu tainică învățătură și l-ai întins, precum un văl frumos, să îmbucure privirea noastră și să vorbească despre Tine. Peste aripile vânturilor pășește al Tău picior și toate îți sunt supuse Ție. Tu grăiești tainic inimii care Te ascultă. Tu faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc și le trimiți spre a noastră apărare și întărire.

Tu ai întemeiat pământul și el păzește legea rânduielii Tale cu strașnică ascultare. Adâncul stă plecat smerit în fața maiestății Tale și el păzește fără șovăire hotarele și rânduielile ce Tu i-ai dat din veșnicie. Peste munţi, în nori, Tu ai pus ape. De glasul Tău ascultă fiecare în parte, că Tu ești Domnul Dumnezeul tuturor, Cel care cercetezi cărarea lor cu tunet, cutremur şi zgomot mare, cu uragan şi vijelie şi flăcări de foc mistuitor. Se înalță munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere pământul. Tu ai trimis izvoare în văi, prin mijlocul munţilor Tu ai pus ape. Tu adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul Tău se satură pământul. Tu faci să răsară plantele spre trebuinţa oamenilor, și spre hrana animalelor și tot pământul îl îmbraci în haină de viață. Tu veselești faţa omului şi o umpli de lumină. Tu, ai zidit Soarele, lumină-torul cel mare pentru cârmuirea zilei, şi Luna, luminătorul cel mic pentru cârmuirea nopţii, şi stelele. Şi le-ai pus pe tăria cerului, ca să lumineze pământul, să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric, să despartă ziua de noapte şi să fie drept semne să se deosebească anotimpurile, zilele şi anii, să slujească drept luminători pe tăria cerului, să lumineze pământul și toată făptura.

Pentru odihnă, Tu ai pus să fie întuneric și să se facă noapte, ca omul să se oprească din lucrarea sa, să-și plece capul său cu mulțumire spre somn, odihnă și tainică zidire. Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Pământul tot este zidirea Ta și toate pe Tine Te aşteaptă. Când deschizi Tu mâna Ta, toate se umplu de bunătăţi. Dar dacă întorci vreodată de la ele faţa Ta, toate se tulbură, și fără Duhul Tău, toate se sfârșesc și se coboară fără de putere în ţărână. Când Duhul Tău, Tu îl trimiți, cu toate se zidesc şi faţa întregului pământ se reînnoiește iar. Mare ești, Doamne, din veac în veac în toate lucrurile Tale.

Caută, spre noi și spre al nostru pământ şi-l fă să fie mereu în bună rânduială! Că Ție, Doamne, îți aducem cinstire și mărire în toată viața noastră. Ție, îți cântăm cât noi vom fi aici pe acest pământ și în veșnicie. Plăcute să-Ți fie Ție cuvintele noastre, iar rele în noi, Părinte, fă să nu mai fie, nici silnicie, nici amăgire, nici cădere, nici gând sau cuget rău de viclenie. Că Tu ești Domnul Dumnezeul nostru, Tu ești cu noi şi în mijlocul nostru Tu faci să se audă mereu doar glas de veselie, ca pentru un Tată binecuvântat, care ține toate în bună rânduire.

Doamne, Atotputernice, Părinte binecuvântat, ascultă glasul invocării mele și fă acum să se împlinească cele din veci de Tine rânduite pentru mine, pentru cei dragi ai mei și pentru acest pământ. Fă, Doamne, să se împlinească la vremea potrivită! Amin. Amin. Amin.

Mărire…

 

Pm. 104

Veniți să ascultăm pe Domnul

Aliluia. Veniți să lăudăm pe Domnul, să ascultăm glasul Lui, să vestim între neamuri lucrurile Lui. Veniți să cântăm împreună și să lăudăm pe Domnul Dumnezeul nostru, să ne amintim de toate binefacerile Lui. Veniți să cinstim Numele cel sfânt al Lui, că inima celor ce îl cinstesc pe Domnul are parte de veselie.

Veniți să-L ascultăm pe Domnul şi să ne întărim inimile noastre întru Dânsul, să căutăm faţa Lui pururea și să ne bucurăm în lumina Lui. Veniți să ascultăm cuvântul Domnului și să ne amintim de cuvintele gurii Lui, să ne amintim de cuvintele ce le-a grăit lui Avraam și tuturor proorocilor din vechime. Veniți să vedem cum toate s-au împlinit în Lumina întrupării Fiului cel iubit al Lui. Că toate cele ascunse în umbra celor ce au fost s-au descoperit și s-au luminat și în Domnul nostru Iisus Hristos s-au împlinit. Că Legea s-a dat prin Moise, iar Harul și Adevărul s-au născut prin Iisus Hristos Fiul cel iubit, cel Unul Născut al lui Dumnezeu printre noi. El este Domnul Dumnezeul nostru! În tot pământul a ieșit vestirea Lui și până la marginile lumii măreția Lui.

El nu a părăsit vreodată legământul Său, și de cuvântul pe care L-a grăit înaintea celor din vechime nu S-a în-depărtat. Chiar dacă mulți l-au părăsit și l-au nesocotit de multe ori, El nu i-a lăsat să se risipească şi i-a oprit pe cei puternici, să nu îi nimicească pe ei, pe drumurile rătăcirii lor. El s-a descoperit poporului Său și a grăit lor prin psalmi și prooroci. El a știut cât de tari suntem noi în împotrivire și a prezis mai dinainte cele ce aveau să fie, şi auzite le-a făcut, ca nimeni să nu zică: Mintea omului le-a făcut, și oamenii le-au hotărât! Cei care au auzit acestea s-au bucurat și au văzut plinirea lor în viața lui Iisus și L-au mărturisit ca Fiul cel adevărat a Lui Dumnezeu. Și El a împărtăşit lucruri tainice și mari, pe care nimeni nu le ştia. Acestea erau rânduite de când nimeni nu le știa, și înainte de ziua rânduită nimeni nu a auzit de ele, ca să nu zică: Iată, eu le ştiam!

Urechea omului nu era încă deschisă să audă sau să priceapă adevărurile vieții, și Domnul ştia că necredința întunecă inima celui ce o urmează. Domnul a revărsat atunci puterea Duhului celui Sfânt peste cei curați cu inima și le-a grăit lor. Și i-a cercetat și i-a lămurit în foc mistuitor şi au rămas și i-a aflat curați precum argintul. Și nu a lăsat ca mintea lor să fie pângărită, nici brațul celui necredincios să se ridice asupra lor.

Și a revărsat El slava Sa peste ei și le-a grăit lor zicând: «Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă. Mâna Mea a întemeiat pământul şi dreapta Mea a desfăşurat cerurile. Eu le chem şi iată ele stau de faţă și Îmi sunt supuse. Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul și Sfârșitul, Eu sunt Cel viu în veac. Am fost mort, în trupul vostru, şi iată, sunt viu în vecii vecilor, şi am cheile morţii şi ale iadului». Domnul a împlinit voia Sa, și a risipit semeţia întunericului. Veniți să ne apropiem de Domnul şi să ascultăm cele ce dintru început a grăit nouă. El nu a grăit întru ascuns, și nici cuvinte greu de înțeles El, nu a pus în gura aleșilor Săi. El este Domnul Dumnezeul nostru din veac.

El ne învaţă spre binele și spre folosul tuturor şi ne duce pe calea împlinirii. Când luăm aminte la poruncile Sale, fericirea noastră este asemenea unui râu şi dreptatea noastră ca valurile mării de nestăvilit. Ajută-ne Doamne, să ieșim din locul fărdelegii, să fugim din calea răutății și să ne apropiem de Tine cu gând de mulțumire! Că Tu, Doamne, dezlegi pe cel robit din lanțurile robiei sale, și ești mereu lângă cel ales al Tău și-l izbăvești cu puterea Ta. Dezleagă-mă, Doamne, de toate cele nevăzute ce vor să mă robească și să mă despartă de Tine și du-mă cu putere pe calea împlinirii.

Că suferință nu este în locul în care Tu duci pasul meu. Fii, Doamne, cu mine spre a mea împlinire și dă-mi bucuriile Tale. Ajută-mă să urmez Calea, Adevărul și Viața descoperite prin Iisus Hristos, în veac. Amin.

Mărire…