Autismul
„Autismul este o afecțiune considerată drept una dintre cele mai frecvente tulbu-rări ale copilăriei, mai frecventă decât cancerul, diabetul şi sindromul Down. Statisticile internaționale ne arată că 1 din 68 de copii suferă de autism, iar datele înregistrate în ultimii ani în România indică o creștere continuă a numărului acestora. Autismul este o tulburare de origine neurobiologică ce afectează copilul până la vârstă de 3 ani, până la această vârstă deficienţele sunt evidente şi poate fi stabilit un diagnostic. Autismul implică toate palierele de dezvoltare, cognitiv, comportamental, motricitate grosieră, motricitate fină, practic sunt afectate toate laturile care privesc dezvoltarea normală a unui copil.
Autismul nu este o boală, ci o tulburare de comportament, din acest motiv diagnosti-cul nu poate fi pus prin analize de sânge, analize ADN sau alte investigaţii clinice. Singurul mod prin care un medic psihia-tru în pediatrie pune diagnosticul de autism este prin analizarea comporta-mentului copilului. De aceea, implicarea părintelui este esenţială, pentru că el trebuie să observe primul dacă apare ceva anormal în dezvoltarea celui mic.
Semnale de alarmă pentru părinţi
Primele semne care pot indica o Tulburare de Spectru Autist sunt vizibile încă din perioada în care copilul este sugar. Nu îşi caută mama cu privirea, nu se uită după obiectele care se mişcă, nu arată cu degetul, nu răspunde cu zâmbet la zâmbet, nu gângureşte, nu răspunde la sunetele scoase de adulţi, nu reacţionează la expresiile faciale ale celor din jur, nu râde şi nu-şi manifestă bucuria, nu rosteşte niciun cuvânt, toate acestea pot reprezenta indicii ale unei tulburări.
Există însă şi situaţii în care copilul se dezvoltă normal până la vârsta de 2 ani, are toate abilităţile necesare vârstei sale, adică merge, vorbeşte, interacţionează firesc, iar brusc, în jurul vârstei de 2 ani, îşi pierde toate aceste achiziţii.
Diagnosticare Precoce
Intervenția timpurie este cheia obținerii unor rezultate optime pentru copiii cu autism. Oamenii de știință au demonstrat că perioada maximă de dezvoltare a creierului uman se afla undeva între vârsta de 0 si 3 ani, fapt ce sugerează într-un mod cât se poate de evident că perioada în care trebuie să se înceapă intervenția terapeutică trebuie să se găsească undeva în acest interval.
REPERE DE DIAGNOSTICARE
PRECOCE A AUTISMULUI:
Este în cea mai mare perioadă a timpului anxios şi speriat; Îşi acoperă urechile cu mâinile atunci când se aud anumite zgomete; Uneori este autoagresiv sau agresiv cu cei din jur; Uneori manifestă teamă nejustificată; Nu manifestă nevoia de afecţiune; Are reacţii anormale faţă de stimuli normali; Când este dus într-un loc necunoscut nu manifestă interes pentru explorarea mediului; Are probleme de alimentaţie sau de somn; Manifestă aver-siune faţă de schimbări şi se manifestă prin crize de plâns; Are anumite reacţii corporale repetitive cum ar fi bătutul din palme sau legănatul; Nu reacţionează la anumite tonalităţi ale vocii; Uneori aveţi impresia că nu aude atunci când vorbiţi cu el; Nu imită expresiile faciale sau gestuale; Lipseşte comunicarea non-ver-bală; Nu încearcă să vă atragă în activităţile lui; Nu se uită la lucrurile pe care le priviţi şi dumneavoastră; Nu pri-veşte spre un obiect pe care îl indicaţi; Nu răspunde atunci când este strigat pe nume; Nu imită ceea ce faceţi; Îşi fixează privirea spre un punct fix şi o menţine mai mult de 1 minut; Nu răspunde la instruc-ţiuni simple (hai la mama, vino la mine);
Nu vă aduce obiectele indicate de dumneavostră; Are comportamente repe-titive faţă de anumite obiecte (exemplu: învârte roţile de la maşinuţe foarte mult timp); Nu urmăreşte cu privirea persoa-nele sau obiectele care se mişcă în câmpul lui vizual; Are o hipersensibilitate la sunete, unele dintre ele provocând crize de plâns şi nimic din ceea ce faceţi nu îl calmează; Începe să plângă fără un motiv pe care să-l puteţi depista, iar aceste episoade de plâns durează o perioadă îndelungată; Este dificil de calmat atunci când plânge; Evită de cele mai multe ori contactul vizual atât cu dumneavostră cât şi cu ceilalţi; Nu întinde mâinile atunci când vreţi să îl luaţi în braţe; Zâmbeşte foarte rar sau deloc; Nu reacţionează atunci când îi acordaţi atenţie; Adoptă posturi bizare; Nu îi place să fie atins sau luat în braţe; Uneori pare insensibil la durere; A încetat să mai folosească anumite cuvinte pe care înainte le folosea. Copilul nu răspunde la solicitările adultului (decât când “vrea”) şi pare că nu aude sau nu înţelege ceea ce i se cere; Copilul protes-tează în momentul în care i se cere ceva şi se insistă pentru primirea unui răspuns; Jocul îi este marcat de un caracter stereotip (foloseşte obiectele sau jucăriile mereu în acelaşi fel, de exemplu: le închide/deschide, bate cu obiectele în anumite locuri, le învârte etc) Copilul nu foloseşte obiectele în scopul lor uzual (le linge, scutură, plimbă sticle pe care le umple şi le goleşte etc); Prezintă prob-leme de alimentaţie şi probleme ale som-nului; Nu doreşte să folosească cuvinte cu sens de comunicare; Merge pe vârfuri; Ecolalia (repetarea la nesfârşit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc); Poate să nu observe când pleacă şi când vine părintele de la serviciu. Dacă vă regăsiţi copilul ca prezentând câteva din simpto-mele de mai sus şi dacă asta se întâmplă cu o frecvenţă şi o intensitate mică, moti-vele de îngrijorare sunt minime, dar dacă regăsiţi în comportamentul copilului multe din caracteristicile din listă, probabil are nevoie de ajutor suplimentar.
Importanța terapiei în autism
Tulburarea de spectru autist poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică sau nivel de educaţie. Nu se poate vindeca, dar cu intervenţie timpurie intensivă, până la 50% dintre copiii cu autism pot duce o viaţă independentă. Prin terapie, copilul învaţă, într-un mod structurat, cum să vorbească, cum să se comporte, cum să fie independent. Fără terapie simptomele autismului se agravează în timp. De aceea neintegrarea copilului diagnosticat într-un program individualizat de terapie spe-cifică îl privează de toate aceste achiziţii, acest copil riscând să se transforme, în final, într-un adult neintegrat şi de cele mai multe ori, instituţionalizat.”
Acest text este citat integral, fără modificări din:
https://www.helpautism.ro/autism/despre-autism
Importanța rugăciunii în autism
Viața și sănătatea sunt cele mai prețioase daruri pe care le primim de la Dumnezeu.
El ne-a creat și ne-a zidit cu măiestrie și El este singura Ființă ce poate pătrunde în structura ființei noastre fără să o tulbure și fără să o destabilizeze în ceva. La fel cum lumina pătrunde un diamant sau orice altă piatră prețioasă și îi dă frumusețe și splendoare, la fel Lumina Vieții pătrunde ființa noastră omenească și îi dă putere, sănătate, armonie, frumusețe și splendoare. În universul închis al celui autist, Lumina tainică a rugăciunii pătrunde prin ușile și prin ferestrele cele închise și duce acolo unde omul nu poate ajunge, duce semn de comuniune și de comunicare. Dumnezeu, când este chemat în ajutor, El însuși poate deschide aceste lumi închise pentru om. Dacă din punctul de vedere clinic, pe moment se crede că nu ar exista completă vindecare pentru autism, din punctul de vedere al credinței, Cel ce l-a zidit pe om, El poate rezidi și poate corecta orice în structura ființei lui. De aceea este bine ca părinții și cei apropiați ai celui atins de autism, să îl roage neîncetat pe Dumnezeu cerându-i acest mare dar al vindecării. În drumul lor de rugăciune pot folosi cereri scurte, concrete, legate de corectarea a ceea ce ei văd legat și distorsionat în viața odraslei lor sau pot folosi rugăciunile ce urmează, atâta cât consideră ei că le sunt de real folos, de susținere, de mângâiere și de ieșire cu bine din lumile autismului.
Invocări scurte:
Preabunule Părinte, Iisuse și Duhule Sfinte, vino și îl/o ajută pe (N) să iasă cu bine din lumile în care este prins/ă.
Iisuse, Domnul meu și Dumnezeul meu,
eu Te chem în ajutorul meu și în ajutorul lui (N), ajută-l/o să iasă cu bine din lumea în care este prins/ă.
Duhule Sfinte, vino și lucrează în (N) și îl/o ajută să iasă cu bine din lumile în care este prins/ă.
Rugăciuni ce sunt bine de spus pentru cel atins de autism
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău în viața și în ființa lui (N). Vie împărăţia Ta în acest ceas în (N) și degetul Tău cel ziditor să lucreze acum cu putere în el/ea spre a sa trezire și spre a sa eliberare. Facă-se voia Ta în viața lui/ei, precum în cer aşa şi pe pământul ce îl calcă și în pământul din care (N) a fost zidit/ă. Pâinea noastră cea spre ființă și spre viață împlinită dă-ne-o nouă și lui (N) astăzi. Şi ne iartă nouă toate greşelile, toate fărădelegile, toate păcatele și toate datoriile, precum şi noi iertăm tuturor greșiților și datornicilor noștri. Dă-ne puterea iertării celei adevărate acolo unde noi nu o putem avea, și nu ne duce pe noi și pe (N) în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Fii cu noi și ne du pașii noștri și ai lui (N) pe cărările binecuvântării și pe drumurile împlinirii noastre și ne scoate din tot necazul.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi pe toate le împlineşti. Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te așează și lucrează acum în (N) și îl/o ajută să se regăsească în rânduiala cea bună a firii sale, în pacea inimii, în mulțumire și în lumea cea firească ce îl/o înconjoară și îl/o curățește de toată suferința și de toată neputința şi îi mântuieşte, Bunule, sufletul său și îi dăruiește armonia vieții sale după buna rânduială a firii întru toate cele ale sale.
Amin. Amin. Amin.
Preabunule Iisuse, Părinte și Duhule Sfinte, atinge-i firea lui (N), atinge-i firea cea zidită de Tine și o adu din nou în buna ei rânduială. Atinge-i, Doamne, firea și i-o binecuvintează și dă-i dar de bucurie și de viață pământească în toate cele ale sale. Atinge-i, Doamne, firea și i-o umple de pace și de împlinire.
Îți mulțumesc, Doamne!
Amin. Amin. Amin.
Preabunule Părinte, Iisuse și Duhule Sfinte, Treime Preasfântă, Treime Binecuvântată, Stăpâne al Puterilor, Dumnezeul Părinților noștri, Tu ești Tatăl nostru și ești Dumnezeul celor vii. Apleacă-Te și acum cu dragoste spre glasul chemării mele și fii cu (N) și îl/o cercetează cu dragoste și îl/o ajută să iasă acum cu bine din lumea cea închisă a trăirilor și a percepțiilor sale. Fii cu (N) și îl/o păzește de cele de care el/ea nu se poate păzi. Fii cu (N) și îl/o apără de tot ceea ce el/ea nu se poate apăra. Fii cu (N) și îl/o oprește de la cele rele, când el/ea nu se poate opri. Scoate-l/o, Doamne, pe (N) cu bine din lumea trăirilor sale din care el/ea nu poate ieși. Fii cu (N) și îl/o ridică, atunci când el/ea nu se poate ridica din căderile minții și din amăgirile simțurilor sale. Ajută-l/o, Doamne, când el/ea nu se poate ajuta. Înțelepțește-l/o și îl/o ajută să poată discerne între ceea ce este bine și între ceea ce este rău. Fii cu (N) și îl/o ajută să aleagă mereu binele și să îl împlinească. Ajută-l/o pe (N) să se îndepărteze de orice fel de rău. Ajută-l/o să nu caute răul. Ajută-l/o să nu îl atingă, să nu îl gândească, să nu îl urmeze, să nu aibă nimic în el și răul să nu aibă nimic în (N) sau în cei dragi și apropiați ai săi. Fii cu (N) și îl/o păzește să nu fie ademenit sau atins de cel rău. Păzește-l/o să nu fie contaminat în nici un fel. Păzește-l/o să nu fie tulburat/ă. Păzește-l/o să nu fie ispitit/ă. Păzește-l/o să nu fie robit/ă sau chinuit/ă de el. Fii cu (N) și îl/o păzește în toate cele bune ale vieții sale. Ajută-l/o să își vadă și să își prețuiască darul vieții sale. Ajută-l/o să se bucure de viața sa până la adânci și fericite bătrânețe. Fii cu (N) și îl/o călăuzește pe cărările cele bune ale împlinirii sale pe acest pământ.
O Măicuța noastră și a lui Dumnezeu, păzește-l/o pe (N) sub acoperământul tău. Dragostea ta de mamă să îl atingă și să îl ocrotească neîncetat aici pe acest pământ. Îți mulțumesc Măicuță!
Îți mulțumesc, Doamne! Amin.