PARACLIS

Deochiul

Iar în ziua din săptămână în care s-a născut, această rugăciune se zice de 4 ori, miercurea și vinerea se ține post.

 

Deochiul

 

Deochiul, puteri tulburătoare legate de ochi, realități transmise prin ochi. Ochiul este oglinda sufletului. „Luminătorul trupului e ochiul tău. Când ochiul tău este curat, atunci tot trupul tău e luminat; dar când ochiul tău e rău, atunci şi trupul tău e întunecat. Ia seama deci ca lumina din tine să nu fie întuneric. Aşadar, dacă tot trupul tău e luminat, neavând nici o parte întunecată, luminat va fi în întregime, ca şi când te luminează făclia cu strălucirea ei”. Lc. 11. 34-36. „Ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om. Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, ucide-rile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înşelăciu-nea, neruşinarea, ochiul pizmaş, hula, trufia, uşurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru şi spurcă pe om”. Mc. 7. 20-23.

Deochiul este acel fenomen care lucrează prin întâlnirea privirilor a două sau a mai multe persoane într-un moment în care comunică sau iau unul din celălalt lumina vieții și puterea ei. Deochiul are efect imediat deoarece are foarte puțină informație, fiind o comunicare brută de puteri, o pierdere sau supraîncărcare a acestora. De aceea se și desface ușor, când i se cunosc mecanismele, prin atingere, suflare, încărcare prin puterea rugăciunii și a invocării prezenței Tatălui și a Duhului Sfânt, prin detensionare sau stingere a focului mistuitor cu apă binecuvântată sau sfințită, încărcată informațional cu puterea vieții. Deochiul în multe cazuri, poate duce până la moartea rapidă a persoanei peste care s-a revărsat prea multă lumină s-au s-a luat prea mult din lumina vieții ei. Este exact cum ar avea o hemoragie internă mare neidentificată și nestopată în cazul în care întunericul absoarbe lumina vieții sale, sau este cuprins de dureri în special ale capului atunci când persoana deocheată este supraîncărcată cu focul mistuitor al pasiunii dorinței celeilalte persoane. Fiind oglinda sufletului și filtrul de lumină, ochiul uman poate concentra această lumină a sufletului transformând-o într-o putere precum laserul care taie și distruge sau sudează și închide creând presiune și tensiuni insuporta-bile sau transmițând informație și putere de necontrolat și de nestăpânit. De cele mai multe ori deochiul este inconștient, din dragoste, din mirare, din uimire în fața frumuseții sau a urâțeniei, a calităților sau a defectelor semenilor noștri. Acest tip de deochi se manifestă în cele două forme descrise mai sus, în funcție de lumina sau întunericul pasional care se comu-nică. Deochiul intențional este cel transmis prin invidie, prin dispreț, prin mirare cu răutate. În fața acestuia de obicei avem forme imediate de autoapărare iar când acestea sunt slabe efectul lui se va vedea și va dura mult în timp.

Deochiul de grup, când mai multe persoane ne fixează în ochi cu aceeași intenție, mirare, uimire, apreciere, bucurie, tristețe, mâhnire, întrebare, ascultare, ură, pizmă sau alte emoții colective, pe lângă efectele de mai sus poate aduce inversarea valorilor, a percepțiilor, a sensului vieții, aducând tulburări care pot duce până la diverse forme de schizofrenie. De exemplu mirii la nuntă sau nașii supuși acestui bombardament informațional pasional subtil, ajung de a doua zi să nu se mai suporte, să nu se mai înțeleagă, între ei sau cu părinții sau cu cei apropiați, scara valorilor lor fiind total inversată în mod inconștient, ceea ce au apreciat acum disprețuiesc, ceea ce i-a atras, acum îi respinge, ceea ce au iubit, acum urăsc, sau văd totul pe dos inversându-li-se total scara per-cepțiilor. Persoana deocheată la o înmormân-tare, sau la un eveniment trist, fixează pe fondul durerii această informație subtilă și începe să se găsească în dureri în tot corpul, fără nume, fără leac, fără o explicație fiziologică, patologică. Deochiul de botez induce persoanei deochiate stări asemănătoare unui copil nou născut, somnolență, plâns, indiferență, etc. Ritualurile arhaice ale suflatului peste cap însoțite de diverse forme de rugăciune, (în special rugă-ciunea Tatăl nostru) cheamă și induc în mod subtil prezența duhului drept, a duhului întăritor și a Duhului Sfânt (Ps. 50) în persoana deocheată, adică a puterilor care îi dau și îi mențin echilibrul ei firesc. Ritualul stingerii de cărbuni, de a arunca firimituri de pâine în apa cu cărbuni, a tăia apa cu un cuțit, a sufla peste acea apă cu o pană de orice fel rostind la fel rugăciunea Tatăl nostru sau alte forme arhaice de invocare a ajutorului divin, induce în mod subtil informația de stingere a focului interior, a deochiului care mistuie pe interior atât ca sănătate cât și ca neîmplinire și nemulțumire sufletească sau insatisfacție spirituală. Cu acea apă, persoana deocheată se da pe la tâmple, pe la încheieturi, bea de trei ori din ea, iar efectele deochiului se sting în scurt timp precum căr-bunii s-au stins în apa vie, dătătoare de viață care retrezește acel izvor al vieții pus de Iisus în noi. „Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi; dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţa veşnică”. In. 4. 13-14.

 

 

 

Iar dacă știi că ești atins de vreo una din aceste forme de deochi

 

dacă este în formă acută, cere unui apropiat să ia cât de repede un pahar cu apă curată și să pregătească 7 chibrituri făcute din lemn sau șapte scobitori din lemn. Să aprindă apoi primul chibrit sau scobitoare, să facă semnul sfintei cruci deasupra apei din pahar cu chibritul arzând, recitând rugăciunea Tatăl nostru. Aceasta se face de 7 ori la rând cu fiecare chibrit în parte. Unde este posibil se poate folosi și cărbuni aprinși din sobă. Din această apă se gustă de trei ori și se spală la frunte, ochi, gură, urechi, gât și mâini.

Când forma de deochi este veche și răul ei este cronic se face același ritual dar cu 12 chibrituri sau cărbuni aprinși. După fiecare al treilea Tatăl nostru se suflă deasupra apei de trei ori în semnul crucii și apoi se zice această rugăciune:

Rugăciune pentru eliberare de deochi

Dezbracă-l/o, Atotputernice, pe (N) de tot ceea ce nefiresc s-a abătut spre el/ea. Dezbracă-l/o de haina grea întunecată care-i apasă și îi ia lumina sufletului și a vieții, lumina bucuriei și a împlinirii sale. Pătrunde-l/o cu a Ta Lumină vie, pură, sfântă și curățitoare și îl/o dezleagă de povara care a încărcat pe (N) și îl/o întărește și îl/o sfințește și îl/o împlinește după rânduiala firii sale, pe care Tu Părinte cu măiestrie ai zidit-o încă din pântecele mamei sale. Sfințește-l/o de șapte ori și cu duh întăritor îl/o întărește. Stropește-l/o cu această apă vie, cu apa aceasta curățitoare și stinge orice foc al tulburării din (N) și de pe (N), care este aprins în orice chip, și nu-l lăsa să îl/o mistuie cu văpaia sa. Stinge, Doamne, tot deochiul și toată aprinderea în apele cele vii ale puterilor Tale și cu duh curățitor înnoiește toate cele dinlăuntru ale sale. Revarsă roua darurilor Tale peste a sa ființă și o binecuvintează și lasă, Doamne, să se odihnească întru (N) puterea lucrătoarea a vieții și Duhul Tău cel Sfânt să vină peste el/ea acum și să îl/o curățească prin a Sa lucrare. Păzește-i, Tu, Părinte, cu a Ta putere, păzește-i, Doamne, viața, sănătatea, lumina și tăria ochilor săi. Păzește ai săi ochi de orice tulburare și fă-i să fie acum și pentru totdeauna, cu toată a sa zidire, curați și plini de viață, precum sunt, Tată, ochii Tăi cei buni.

Amin. Amin. Amin.

Îți mulțumesc, Doamne!

Amin. Amin. Amin.