Cartea Manastirii Prislop,  Pr Romul POP

Prefață

Visele și împlinirea lor i-au preocupat pe oameni, începând de la marii faraoni ai Egiptului până la simpli păstori, copii sau tineri nevinovați, care le-au povestit celor dragi ai lor, cu toată simplitatea și ingeniozitatea inimii lor.

Iar Faraon a zis către Iosif: “Am visat un vis şi n-are cine mi-l tâlcui. Am auzit însă zicându-se despre tine că, de auzi un vis, îl tâlcuieşti”. Iosif însă răspunzând, a zis către Faraon: “Nu eu, ci Dumnezeu va da răspuns pentru liniştirea lui Faraon”.

A grăit apoi Faraon lui Iosif şi a zis: “Am visat că parcă stăteam pe malul râului. Şi iată au ieşit din râu şapte vaci grase la trup şi frumoase la chip şi păşteau pe mal. Şi după ele au ieşit alte şapte vaci rele şi urâte la chip şi slabe la trup, cum eu n-am văzut asemenea în toată ţara Egiptului; și vacile urâte şi slabe au mâncat pe cele şapte vaci grase şi frumoase. Şi au intrat cele grase în pântecele lor şi nu se cunoştea că au intrat ele în pântecele acestora, căci acestea erau tot urâte la chip, ca şi mai înainte. Apoi, deşteptându-mă, am adormit iar. Şi am visat iar un vis că dintr-o tulpină au ieşit şapte spice pline şi frumoase. Şi după ele au ieşit alte şapte spice slabe, seci şi pălite de vântul de răsărit; și cele şapte spice seci şi pălite au mâncat pe cele şapte spice frumoase şi pline. Am povestit acestea magilor, dar nimeni nu mi le-a tâlcuit”.

Atunci a zis Iosif către Faraon: “Visul lui Faraon este unul: Dumnezeu a vestit lui Faraon cele ce voieşte să facă. Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani; cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani; visul lui Faraon este unul. Cele şapte vaci urâte şi slabe, care au ieşit după ele, înseamnă şapte ani; de asemenea şi cele şapte spice, seci şi pălite de vântul de răsărit, înseamnă şapte ani. Vor fi şapte ani de foamete: iată pentru ce am spus eu lui Faraon că Dumnezeu a arătat lui cele ce voieşte să facă. Iată, vin şapte ani de belşug mare în tot pământul Egiptului. După ei vor veni şapte ani de foamete şi se va uita tot belşugul acela în pământul Egiptului şi foametea va secătui toată tara. Şi belşugul de altădată nu se va mai simţi în ţară, după foametea care va urma, că va fi foarte grea. Iar că visul s-a arătat de două ori lui Faraon, aceasta înseamnă că lucrul este hotărât de Dumnezeu şi că El se grăbeşte să-l plinească.

Gn. 41. 15-32.

Visând însă Iosif un vis, l-a spus fraţilor săi, Zicându-le: “Ascultaţi visul ce am visat: Parcă legam snopi în ţarină şi snopul meu parcă s-a sculat şi stătea drept, iar snopii voştri s-au strâns roată şi s-au închinat snopului meu”. Iar fraţii lui au zis către el: “Nu cumva ai să domneşti peste noi? Sau poate ai să ne stăpâneşti?” Şi l-au urât încă şi mai mult pentru visul lui şi pentru spusele lui. Şi a mai visat el alt vis şi l-a spus tatălui său şi fraţilor săi, zicând: “Iată am mai visat alt vis: soarele şi luna şi unsprezece stele mi se închinau mie”. Şi-l povesti tatălui său şi fraţilor săi, iar tatăl său l-a certat şi i-a zis: “Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Au doară eu şi mama ta şi fraţii tăi vom veni şi ne vom închina ţie până la pământ?” De aceea îl pizmuiau fraţii lui, iar tatăl său păstra cuvintele acestea în inima lui. Gn. 37. 5-11.

          Sunt realități fascinante, care te duc parcă într-o altă lume. Emoția poate fabula și te poate arunca în lumea iluziei și a irealului, în lumea care n-a existat și nu va exista niciodată. Discernământul nu este ușor. Cere pace, liniște, înțelepciune și coerență în a fi, ceea ce se pare că de fapt nu prea este. Sfântul Iosif, drept fiind, nu vrea s-o lase pe Maria, fiind convins de ceea ce nu exista, dar de fapt era. Urmând un vis a împlinit o Taină, de care azi noi toți ne bucurăm. A acceptat un plan nevăzut și greu de înțeles pentru mintea lui, dar care era din negura timpului deja pregătit.

Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns.

Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor. Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: «Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu».

Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logodnica sa. Mt. 1. 18-24.

          Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, prin simplitatea inimii unui om este protejată și apărată în fragilul drum al intrării, al nașterii și al materializării în lumea empirică a scepticismului omenesc.

După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă. Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt. Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: «Din Egipt am chemat pe Fiul Meu». …

După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în Egipt, şi i-a zis: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia sufletul Pruncului.

Iosif, sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în pământul lui Israel.

Şi auzind că domneşte Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo şi, luând poruncă, în vis, s-a dus în părţile Galileii. Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean Se va chema. Mt. 2. 13-23.

          În paginile acestei cărți am încercat să coborâm în negura istoriei, pentru a găsi izvorul luminii celei tainice și minunate, care luminează frumusețea clipelor pe care le trăim, în minunata noastră trecere (prislop) prin valurile acestei lumi. Paginile ce urmează adună în ele experiențe, trăiri, evenimente care au lăsat un semn în locurile acestea și în sufletele care le-au trăit.

Sunt realități simple, omenești, care ies din subiectivitatea celui ce le-a trăit.

Adunate la un loc, completează un mozaic al unei realități minunate care, între vis și realitate, este Mănăstirea Prislop.

Ieromonah IRINEU

Prislop, 7 decembrie 2012

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.