Randuieli si Rugaciuni pentru cei Raposati

Rânduieli și Rugăciuni pentru cei ce au plecat din trupul lor cel pământesc înainte de vremea bătrâneții lor

Vremea împlinirii vieții noastre aici pe acest pământ este vârsta de minim 70 de ani. Plecarea din trupul nostru mai înainte de această vârstă și în special la anumite praguri, marcate de ciclurile biologice și sufletești ale vieții rânduite pe acest pământ, ne arată scurt circuitul vital care se produce în trup sau în suflet și de care nu am ținut cont atunci când ne-a dat timide sau puternice semne ale prezenței lui în noi. Aceste scurt circuite sau săbii care despart sufletul de trup, pot fi boli, accidente, blesteme, Psaltiri citite cu formele lor de blestem greu, făcături, pusături cu diverse forme de contaminare, vrăji și malefice curse în care se intră de multe ori fără a mai găsi o cale de ieșire în viața pământească și în acest trup.

Dacă ai pe cineva apropiat sau drag inimii tale, care a plecat din trupul său cel muritor înainte de a împlini vârsta de 70 de ani și vrei să te rogi pentru el/ea, atunci este bine să începi un drum de rugăciune de 49 de zile, adică 7 săptămâni. Acesta se începe cu un parastas (vineri seara la Mănăstire sau sâmbăta în parohie).

La parastas se pune:

–  pomelnic cu numele de botez al celui/celei plecat/e din trup.

– parastas (colac)

– prescură

– o lumânare de ceară curată

– fructe și puțină mâncare sărată și puțină mâncare dulce, în mod special ceea ce i-a plăcut mai mult

– vin roșu

Acestea se fac în fiecare vineri seara la mănăstire sau sâmbăta în parohie, în cele șapte săptămâni la rând.

 

Începând din ziua de vineri zici zilnic, în fiecare zi la rând, zici de 40 de ori rugăciunea Tatăl nostru, astfel:

 

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm pe cei ce ne-au greșit nouă, şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne

mântuieşte de cel rău.

Iartă-l/o, Doamne, și îl/o binecuvintează pe (N), și îl/o primește în împărăția Ta.

      Că a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Aceasta se zice de 40 de ori în fiecare zi. Se poate zice în gând, în șoaptă, cu voce, mergând, lucrând, stând, oriunde și la orice oră, două, trei sau mai multe o dată, așa cum se poate, ca până seara să fie zise de cel puțin 40 de ori.

 

Apoi seara sau în timpul zilei când se găsește momentul cel mai bun și cel mai potrivit pentru a putea fi liniștiți și netulburați, se zice cu glas Rugăciunea ce urmează. Aceasta se zice în fiecare zi o dată în toate zilele, 7 săptămâni.

Atunci când este posibil este bine să fie aprinsă o lumânare acolo unde se roagă.

 

Rugăciune pentru cel/cea plecat/ă din trupul său înainte de împlinirea a 70 de ani

 

        Doamne, Dumnezeul Vieții și al mântuirii noastre, Părinte al zidirii și Făuritor al firii noastre omenești, Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se Numele Tău în noi și în toți cei dragi și apropiați ai inimilor și ai vieții noastre. Vie împărăţia Ta, în viața noastră și în viața lor. Facă-se voia Ta în noi, acum, precum se face ea în cer aşa să fie şi pe acest pământ și în toate cele ce bine le-ai zidit și bine le-ai rânduit în fiecare dintre noi. Amin. Şi ne iartă nouă acum datoriile noastre, precum şi noi iertăm datornicilor noștri. Și ne iartă nouă acum greşelile și păcatele noastre, precum şi noi iertăm celor ce ne-au greșit și ne-au făcut vreun rău vreodată. Ajută-ne să ne iertăm acum și noi pe noi înșine. Călăuzește-ne pe cărările cele frumoase ale binecuvântării Tale și ne apără de tot răul. Păzește-ne toate trăirile noastre și toți pașii noștri pe cărările cele bune ale vieții noastre.

Că Tu ești Cel Bun și Cel Binecuvântat, și Tu ai rânduit zilele noastre aici pe acest pământ, șaptezeci de ani, iar de vor fi în putere optzeci de ani şi ce este mai mult decât aceştia, de multe ori sunt doar osteneli, slăbiciuni, dureri și amar necaz. Învaţă-ne să ne socotim bine zilele noastre. Ajută-ne să ne drămuim bine puterile vieții puse de Tine întru noi. Întăreşte-ne să ne putem purta mereu pe picioarele noastre până în ultima clipă a vieții pe acest pământ. Apleacă-Te, Doamne, și acum spre (N) și îl/o cercetează și îl/o ajută, că iată, pragul vieții acesteia l-a trecut înainte de împlinirea ei. Firul vieții sale în trup a fost curmat de rânduieli ce pentru noi rămân greu de pătruns și greu sunt de înțeles. Ajută-l/o, Doamne, să se poată desprinde de toate cele ce îl/o mai legă de viața aceasta, de lumea aceasta, de timpul acesta și de toată neîmplinirea vieții sale pământești. Drumul său pe acest pământ a încetat.

Toate cele ce a făptuit până acum s-au scris şi cartea vieţii sale celei pământești s-a închis. Clipa adevărului de netăgăduit a sosit. Ceea ce a fost, de neschimbat rămâne. Ajută-l/o, Doamne, pe (N), și nu-l/o osândi, chiar dacă Te-a nesocotit și a nesocotit în vreun chip darul vieții sale, sau darul sănătății, sau darul puterii, și le-a irosit fără măsură și fără de bună chibzuință. Ajută-l/o, Doamne, şi nu-l/o lăsa să rămână legat/ă de cele ce a lăsat neîmplinite aici, în urma sa. Ajută-l/o, Doamne, să nu rămână legat/ă de cei dragi ai săi lăsați aici cu inimile rănite, însingurate și greu întristate. Ajută-l/o să nu rămână legat/ă de ei sau de lumea materială. Ajută-l/o să nu rătăcească tulburat/ă fără de pace și fără de liniște, rătăcind printre lumi sau în lumi pline de suferință și de netihnă. Păzește-l/o să nu fie gonit/ă și hăituit/ă de puterile potrivnice care viața i-au amăgit-o și i-au stăpânit-o în vreun chip.

Scoate-l/o cu bine de sub sarcina păcatelor ce au rămas neiertate, ale sale și ale tuturor celor pe care i-a moștenit în orice fel. Șterge, Doamne, fărădelegile săvârșite sau moștenite de (N), sau căzute asupra sa în orice chip. Du-l/o, în pace și cu bucurie în carul cel ceresc ale mântuirii sale, du-l/o, dacă nu a fost dus/ă până acum. Du-l/o Doamne, acolo unde toate lucrurile sunt precum cerul cel senin şi fără de nori, acolo unde dragostea Ta cea curată, pură, lină şi fără de pată luminează şi sfințește pe tot omul și pe toată ființa care în Tine, Doamne, își găsește odihna şi împlinirea sa. Căci pământul pare a se afunda în apă pentru cel ce iese din trupul său cel muritor şi loc de odihnă pe el nu-şi mai găsește. Tot ceea ce a fost s-a pecetluit și de neschimbat rămâne. Puterea timpului s-a năruit chiar dacă ea nu s-a împlinit. Timpul viețuirii pământești s-a oprit, s-a pecetluit și s-a închis pentru totdeauna pentru (N). Puterea, tăria și frumusețea trupului rămas fără de viaţa se topește în stricăciune, oricât de tânăr, și oricât de frumos ar fi el. Tulburătoare este această schimbare, pământul îşi ia înapoi partea sa, așezând în pulbere ceea ce din el a fost luat. Omul, cu greu se desparte de trupul său în care a trăit și în care a visat de atâtea ori că ar fi nemuritor în trup și în lumea materiei ce până în clipa morții părea a fi fără de sfârșit. Mâinile întinse ale celor dragi aici nu mai sunt de ajutor, lacrimile şi durerea lor îngreunează drumul şi doar măresc durerea celui care a pornit spre casa veșnicie sale. De aceea, Doamne, Te rugăm Tată al nostru, știind că Tu ai putere acolo, unde (N) se află acum.

Tu, Doamne, poți ca să îl/o ajuți, și să îl/o duci în casa binecuvântării Tale. Să nu-l/o lași cumva să se coboare întru adâncurile suferinței sau în tărâmuri de pieire, atras/ă de sarcina fărădelegilor ce le-a făcut vreodată și au rămas de (N) legate și neiertate. Apără-l/o de toate puterile amăgitoare ale întunericului și ale adâncurilor, chiar dacă le-a dat în vreun chip crezare, putere și ascultare. Dezlegă-l/o, Doamne, de tot păcatul neiertat ce a mai rămas legat de el/ea. Dezlegă-l/o de toată tulburarea și de toată vina și de toată neîmplinirea sa. Ajută-l/o să se despartă de trupul său cel neînsuflețit ce se topește în pământ. Ajută-l/o să nu rămână în vreun chip legat/ă de cadavrul și de mormântul ce l-a primit. Dezleagă-l/o, Doamne, de cauza morții sale și de neîmplinirile ei. Dezleagă-l/o, Doamne, de orice faptă neîmplinită, de orice promisiune făcută și neținută, de orice jurământ făcut și neținut, și de orice legământ făcut și neîmplinit în vreun chip. Ajută-l/o să se desprindă de toți cei dragi ai săi ce au rămas aici cu sufletul îndurerat, chiar dacă în durere îl/o cheamă și îl/o țin legat/ă de ei prin lacrimile și prin suferința lor.

Ajută-l/o să se desprindă de toate aceste legături ale firii, și nu le lăsa să treacă pragul morții, nici să îl/o țină pe (N) prizonier/ă între lumi legat/ă de durerile și de focul lacrimilor celor rămași aici pe acest pământ. Iartă-i pe cei ce îl/o chemă sau îl/o invocă și nu îi lăsa să îl/o mai tulbure cu suferința, cu neștiința sau cu tulburarea lor. Fii, Doamne, cu (N) și îl/o binecuvântează cu Lumina Ta cea vie. Trimite înspre el/ea, pe îngerii Tăi cei luminați, pe îngerii Tăi cei tari şi păzitori, să-i arate calea şi să îl/o ajute să treacă vămile cele mari ale văzduhului şi pragurile cele grele ale faptelor neîmplinirii sale. Apără-l/o, Doamne, de toate puterile ce slujesc răului. Apără-l/o de amăgirea lor, de puterea, de stăpânirea şi de orice fel de groază a lor. Apără-l/o, Doamne, de căderea cea întru adâncuri. Iartă-i greșelile, osândirile, fărădelegile, ura, păcatele, și toate relele făcute pe acest pământ, cu voie sau fără de voie, știute sau neștiute și așază-i, Doamne, duhul vieții sale întru lumina Ta cea sfântă şi dumnezeiască. Sufletul du-l în loc de odihnă, în casa binecuvântării, în casa bucuriei, în casa veșniciei, la umbra aripilor Tale, în locașurile sfinților şi ale drepților Tăi, iar trupul său desfă-l în pace, în cele din care a fost zidit, în țărâna în care e așezat.

Pe cei dragi ai săi întărește-i și îi mângâie. Iar dacă (N), acum sau la vremea cea de Tine doar știută a primit darul mântuirii sale și a ajuns cu bine în locașurile odihnei și în tărâmul celor vii, noi Te rugăm să ne faci și pe noi cei ce suntem încă în haina acestui trup muritor și în cursul acestei lumi, să ne faci părtași ai păcii, ai bucuriei, ai mântuirii, ai desfătării și ai împlinirii lui (N), prin taina cea mare a comuniunii și a împărtășirii vieții și a bucuriei celor vii. Că Tu, Doamne, eşti Dumnezeul cerului și al pământului, Tu ești Dumnezeul nostru, Dumnezeul părinților noștri și Dumnezeul celor vii și de la Tine vine pacea, bucuria și mântuirea noastră și a lui (N). Tu ești nădejdea şi ajutorul nostru iar noi Ție mărire și cinstire îți înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 

 

 

Rânduieli și Rugăciuni pentru cei ce au plecat din trupul lor cel pământesc după împlinirea vârstei de 70 de ani

 

A ajunge cu bine la vârsta de 70 de ani nu înseamnă că, împlinită această etapă a vieții noastre, ne-a sunat ceasul și ora plecării din acest trup muritor sau din această lume. Dimpotrivă acest fapt e dat să marcheze împlinirea viselor și a rânduielilor noastre pământești. Ar fi bine ca de la această vârstă înainte să culegem roadele împlinirilor a tot ceea ce am fost și a tot ceea ce am făcut. De acum înainte timpul e rânduit să fie cel al maximei înțelepciuni dacă nu l-am pierdut sau nu l-am irosit. Zilele ar fi bine să fie dedicate bunei chibzuințe și bunei drămuiri a tot ceea ce avem, a tot ceea ce suntem și a tot ceea ce ne-a mai rămas din sănătate, din zile și din ale noastre bune puteri. Conștientizând că ceea ce era de făcut am făcut, așa cum am putut și așa cum am știut, e bine să ne drămuim cu înțelepciune puterile și cu bună măsură sănătatea și puterile ce le avem în trup.

Acestea nu se mai refac și nu se mai regenerează ca înainte. Se apropie timpul plecării noastre din trup și e bine să putem pleca în pace, fără de frică, fără de tulburare și fără de durere. Trupul precum o haină, vedem cum se tot învechește și ne dă semnele că se apropie destrămarea lui. Destrămarea lui și nu a noastră. Precum o haină noi îl lăsăm să fie dat pământului iar noi ne pornim pe drumul vieții noastre în alte lumi, în alte hotare ale existenței și în alte dimensiuni ale ființei noastre așa cum ne-a arătat și ne-a învățat Iisus: Eu sunt din cele de sus. Eu nu sunt din lumea aceasta. Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăţia Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu predat iudeilor. Să nu se tulbure inima voastră, credeţi în Mine și credeţi în Dumnezeu. În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt. Înspre aceste lumi de sus ar fi bine să meargă fiecare om, mai repede sau mai târziu.

Plecarea din această lume este rânduită de Cel de sus și rămâne o mare taină pentru noi. Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. Aceea cunoaşteţi, că de-ar şti stăpânul casei la ce oră din noapte vine furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa. De aceea şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni. Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osânditor, dar trupul este neputincios.

Trupul, încet devine tot mai neputincios iar puterile cele reale ale omului acum rămân doar în inima și în sufletul lui. Călăuzit de puterile tainice ale inimii și ale trăirilor sale el de trup se desprinde tot mai mult și cu ajutorul Tatălui cel ceresc, în lumina a tot ceea ce i-a descoperit Iisus și cu puterea Duhului Sfânt, de viață dătător el pășește pe alte tărâmuri ale firii și ale existenței sale. Acolo mintea noastră nu poate pătrunde mai mult decât i se dă de sus. Nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care e în cer. Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată decât Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela ni L-a făcut cunoscut nouă.

Desprinși de acest trup, pășim în alte hotare iar acolo ne așteaptă o altă viață care va fi oglinda a ceea ce noi am făcut aici pe acest pământ, fiecare va auzi glasul Celui Binecuvântat grăind: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, și cu Mine moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Că flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi ajutat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii Îi vor răspunde zicând: Doamne, când te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Și când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, va zice către ei răspunzând: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Împlinirea sau neîmplinirea acestora va determina cărarea și locul viețuirii noastre după ieșirea din trupul nostru cel pământesc. Ceea ce am fost și ceea ce am făcut va fi cu noi. Mulți își vor găsi bucuria, liniștea și odihna lor, iar pentru cei ce încă nu au găsit-o, cei dragi și apropiați ai lor pot face aceste opere bune, pentru ei și în numele lor.

 

Dacă ai pe cineva apropiat sau drag inimii tale, care a plecat din trupul său cel muritor după ce a împlinit vârsta de 70 de ani și crezi că este bine să te rogi pentru el/ea, atunci este bine să începi un drum de rugăciune de 49 de zile, adică 7 săptămâni.

Acesta se începe cu un parastas (vineri seara la Mănăstire sau sâmbăta în parohie).

La parastas se pune:

–  pomelnic cu numele de botez al celui/celei plecat/e din trup.

– parastas (colac)

– prescură

– o lumânare

– fructe și puțină mâncare sărată și puțină mâncare dulce, în mod special ceea ce i-a plăcut mai mult

– vin roșu

Acestea se fac în fiecare vineri seara la mănăstire sau sâmbăta în parohie, în cele șapte săptămâni la rând.

 

Începând din ziua de vineri zici zilnic, în fiecare zi la rând, zici de 40 de ori rugăciunea Tatăl nostru, astfel:

 

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm pe cei ce ne-au greșit nouă, şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne

mântuieşte de cel rău.

Iartă-l/o, Doamne, și îl/o binecuvintează pe (N), și îl/o primește în împărăția Ta.

      Că a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Aceasta se zice de 40 de ori în fiecare zi. Se poate zice în gând, în șoaptă, cu voce, mergând, lucrând, stând, oriunde și la orice oră, două, trei sau mai multe o dată, așa cum se poate, ca până seara să fie zise de cel puțin 40 de ori.

 

Apoi cu o lumânare aprinsă zici zilnic în cele 7 săptămâni această rugăciune:

Rugăciune pentru liniștea și odihna celui/celei plecat/e din trupul său cel muritor

 

        Doamne, Dumnezeul cerului și al pământului, Tu ești Dumnezeul nostru. Tu ești Dumnezeul părinților noștri, Tu ești Dumnezeul celor vii. Tu ai fost și ești Stăpânul tuturor Puterilor. Tu ești Făcătorul tuturor celor văzute și a celor nevăzute. Tu ai zidit Puterile cerești cu toate lumile cele văzute și nevăzute ale lor. Tu ai zămislit materia și ai pus în firea ei legea viețuirii sale. Tu ai zidit ființa noastră omenească și ne-ai așezat pe noi în cursul cel firesc al creșterii și al împlinirii noastre, în acest timp și aici pe acest pământ.

Tu ești Cel ce ne-ai cunoscut pe noi înainte ca noi să fim și Tu însuți ne-ai chemat din neființă la viață, în sânul mamei noastre și apoi ne-ai adus prin naștere la viața noastră pământească. Fii cu noi, și acum, și ne ajută, Preabunule Părinte, că iată, noi, după a noastră pricepere facem aceste rugăciuni și rânduieli de pomenire a lui (N) ce a plecat prin taina morții din trupul său cel muritor. Fii cu noi și ne ajută să facem cele bune și cele ce sunt spre iertarea sa.

Dezleagă-l/o, Doamne, după cuvântul Tău, de toate cele ce au rămas nedezlegate aici pe acest pământ spre a fi dezlegat/ă și acolo în cerurile și în lumile în care (N) se află acum. Fii cu noi și ne ajută să săvârșim spre bine pomenirea sa, și fă să fie aceasta spre binecuvântarea și spre odihna lui/ei cea veșnică. Că Tu ești singura Ființă din lumea de noi cunoscută până acum, care poate da o mână de ajutor celor care au ieșit din trupul lor cel muritor.

Tu ești Stăpân al timpului, al vieții și al veșniciei noastre. Tu ești Stăpân a tot ceea ce este în cer și aici pe acest pământ. Tu ai putere în lumile ce se întind dincolo de hotarele materiei. Tu ești Domn și Dumnezeu a tot ceea ce este în noi, în ființa noastră și în lumile ce se întind dincolo de vălul pus peste noi de acest timp trecător în care noi vremelnic viețuim în trupul nostru pe pământ. Fericiţi sunt toți cei ce cunosc adevărurile Tale și viețuiesc în lumina lor. Părinte al vieții și al zidirii noastre, apleacă-Te spre noi și înspre (N), care s-a despărțit de al său trup ce a fost dat pământului. Și ajută-l/o, să se despartă în pace și fără de durere de această lume, de acest timp și de orice loc în care el/ea a viețuit aici pe acest pământ. Ajută-l/o să se despartă fără de durere de trupul său cel vremelnic, dacă nu a făcut-o până acum. Rânduiește în pace să-i fie dat pământului cu mulțumire spre tainică risipire trupul cel muritor a lui (N), fără de suflare vie în el. Ajută-l/o să se poată despărți acum fără de durere de acest veac atât de trecător.

Ajută-l/o Atotputernice să se desprindă și să se despartă în pace și fără de durere de tot ceea ce pământesc a lăsat aici în urma lui/ei, în bine sau în rău, în împlinire sau neîmplinire, în lucruri, în fapte, în trăiri sau în legături, numite sau nenumite de noi acum. Păzește-l/o, Doamne, și îl/o ajută să nu fie înghițit/ă sau ademenit/ă de adâncurile cele mari ale neodihnei. Ajută-l/o să nu rămână în pribegie sau în rătăcire pe cărările neodihnei și ale netihnei celei fără de sfârșit. Ajută-l/o și îl/o ridică și îl/o du acum în carul cel ceresc al vieții, în locașurile cele din veșnicie rânduite de Tine pentru împlinirea sa. Du-l/o, dacă nu au fost dus/ă până acum, și îl/o dezleagă de tot ceea ce este nestatornic să nu rămână cumva legat/ă de a noastră lume și de al nostru timp.

Carele Tale, Doamne, sunt mii de mii, și doar mii sunt cei ce se bucură de ele. Tu însuți ești în mijlocul lor, în locașul Tău cel sfânt. Doamne, Dumnezeul nostru, binecuvântat ești zi de zi. Tu ești între noi. Tu ești Dumnezeul mântuirii și al vieții noastre. Tu ești Cel viu. Tu ești Domnul Dumnezeul nostru, și Tu ești Dumnezeul mântuirii şi ale Tale sunt intrările și ieșirile morţii. Binevoiește, Doamne, și acum, și poruncește să se desfacă în pace și fără de durere în pulberea pământului, trupul cel fără de suflare vie în el a lui (N), iar sufletul său să se așeze în pace, în casa Ta cea părintească, acolo unde multe locașuri binecuvântate sunt pregătite pentru toți cei ce au fost de Tine mântuiți. Primește în lumina veșnicie Tale tot duhul său și nu îl lăsa rătăcitor în lumile cele tulburi și tulburătoare ale neodihnei sale. Aşa, Doamne Dumnezeul nostru, fă să biruiască mila Ta cea nemăsurată şi iubirea Ta de oameni cea negrăită.

Şi dacă ar mai fi cumva în (N) orice fel de legătură cu această lume trecătoare și cu timpul nostru, legătură pusă prin grea urare sau prin neiertare sau în orice alt chip neștiut și nenumit de noi, Tu însuți, Doamne, Dumnezeule cel mare, ajută-l/o, iartă-l/o, dezleagă-l/o, eliberează-l/o și îl/o scoate acum cu bine din tot răul, din toată neliniștea, din toată durerea și din toată frica și neîmplinirea ce ar mai putea fi rămas în vreun fel peste (N) ce a intrat deja în neființa cea fizică a sa. Pe cei dragi ai săi întărește-i și îi mângâie. Iar dacă (N), acum sau la vremea cea de Tine doar știută a primit darul păcii și al mântuirii sale și a ajuns cu bine în locașurile odihnei și în tărâmul celor vii, noi Te rugăm să ne faci și pe noi cei ce suntem încă în haina acestui trup muritor și în cursul acestei lumi, să ne faci părtași ai păcii sale, a bucuriei, a mântuirii, a desfătării și a împlinirii lui (N), prin taina cea mare a comuniunii și a împărtășirii vieții și a bucuriei celor vii.

Că Tu, Doamne, eşti Dumnezeul cerului și al pământului, Dumnezeul părinților noștri și Dumnezeul celor vii și de la Tine vine pacea, bucuria și mântuirea noastră și a lui (N). Tu ești nădejdea şi ajutorul nostru. În Tine este învierea şi viaţa şi odihna lui (N), iar noi Ţie mărire și cinstire îți înălțăm, în numele nostru, pentru (N), și în numele lui/ei, Ție, Doamne, Tatălui și Fiului și Sfântului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Iartă-l/o, Doamne, odihnește-l/o și îl/o binecuvintează pe (N), și îl/o primește în împărăția Ta.

 

Amin. Amin. Amin.