PSALTIREA MANGARIERII

C A T I S M A   VI

Pm. 37

Rugăciune în boală grea

Doamne, nu mă lăsa în boala mea după cum aș merita! Doamne, nu mă părăsi că urgia greșelilor mele mă chinuie amar. Oprește săgețile bolii să nu se înfigă în mine şi nici să se întărească peste mine puterea urgiei și a rănirii lor. Doamne, de ce oare nu-mi aflu vindecarea trupului meu?

Doamne, sufletul meu se stinge fără putere și spiritul meu este tot mai vlăguit. Să fie oare urgia greșelilor și a relelor mele? În oase mă chinuie săgetări de durere, să fie oare, chinul adus de toate răutățile mele? Oprește, Doamne, puterea căderilor ce s-au întors cu urgie peste mine, și ca o povară grea mă apasă. Vindecă-mi rănile mele să nu facă puroi și grea putrezire.

Atinge-le, Doamne, și dă-mi tămăduire. Din chinul cel greu, ce istovește tot ce este vlagă în mine, Te rog să mă scoți, Doamne, că eu toată ziua umblu mâhnit și plin de întristare. Oprește, Tu Doamne, acel rău arzător ce îmi roade rărunchii și toate cele dinăuntru ale mele, că nu-mi găsesc leac și nici vindecare. Ajută-mă, Doamne, să nu fiu zdrobit de tulburarea și de durerea inimii mele. Oprește-mi căderea, să nu mă cufund în gemete de chin și în frica durerii. Înaintea Ta, Doamne, este tot chinul meu, și toată a mea boală.

Ție nu îți sunt ascunse strivirile mele. Inima mea îți cere iertare, îți cere tărie, îți cere ajutor, că numai din Tine, Doamne, poate veni a sa învigorare. Toate în trupul meu sunt istovite acum de durere și vor să-mi oprească bătaia inimii mele și al vieții mele izvor. Lumina ochilor mei prin ceața durerii Te cheamă în al lor ajutor. Ajută-mă, Doamne, că ceața întristării vrea să mă îmbrace în haina slăbirii și să mă țină în lumea durerii.

Dă-mi, Doamne, puterea Înțelepciunii și a vieții ce vine din Tine, că prietenii mei şi vecinii mei în preajma mea mă compătimesc. Ajută-mă să nu cad în mâhnirea adusă de compătimirea lor. Ajută-mă să nu adaug chin și tulburare la viața cea strivită a sufletului meu. Dă-le lumină, Doamne, apropiaților mei, să fie lângă mine în ceasul cel greu al durerii, să fie a Ta mână tare în cumpăna cea mare prin care trec eu cu greu.

Ridică-mă cu vindecarea Ta, să nu cad în latura singurătății și a tulburării minții mele. Ferește-mă de gândul ce mă apasă și vrea să-mi ia orice speranță de viață și de salvare a mea. Oprește-l să nu mai grăiască în mintea mea! Că eu ca și un surd încerc să nu-l aud şi ca un mut, ce nu-şi deschide gura sa, am vrut să-i tăinuiesc lucrarea lui, ce vrea să mă doboare. Spre Tine e nădejdea mea și știu că Tu mă auzi. Doamne, Dumnezeul meu, nu lăsa să mă strivească boala grea ce vrea să mă coboare în tărâmul morții. Picioarele mele se clatină fără de Tine și puterile bolii împotriva mea se semețesc. Doamne, dacă Tu mă părăsești, eu singur, mă prăbușesc sub povara durerii și a bolilor mele.

Puternică-i durerea ce vrea să mă ucidă și numai Tu îi poți pune hotar, că eu slăbesc și ea se întărește, și își întețește umbra ei. Tot binele ce l-am făcut, parcă s-a șters și a fost furat. Doamne, nu mă părăsi, nu mă lăsa singur în boala și în durerea mea. Nu mă lăsa în puterea urgiei greșelilor mele oricât ar fi de multe și de mari.

Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine, chiar dacă eu Te-am părăsit de multe ori, Tu iartă-mă și fii cu mine și vino în ajutorul meu. Vindecă-mi trupul! Tămăduiește-mi sufletul! Întărește-mi duhul vieții pe care Tu l-ai rânduit în mine! Doamne, Tu ești doctorul cel adevărat, și numai Tu ai acum în mână leacul sănătății mele. Doamne, scoate-mă din necazul meu! Dumnezeul mântuirii mele. Amin.

Pm. 38

Ce îmi lipsește pe acest pământ

Cu ajutorul Tău Părinte păzesc căile mele, ajută-mă să nu păcătuiesc cu limba mea. Cu înțelepciunea Ta pun gurii mele pază, să nu răspund cu răutate nelegiuitului ce stă împotriva mea cu vicleșug. Am rămas fără de grai și durerea mea s-a înnoit în mine, când m-am văzut lipsit de binele pe care l-am dorit. Inima mea înăuntrul meu s-a înfierbântat şi gândurile mele s-au aprins ca o văpaie.

Atunci m-am îndreptat spre Tine, Doamne, și Te-am rugat cu tot sufletul meu zicând: «Fă-mi, Doamne, cunoscut sfârşitul meu, şi arată-mi care este numărul zilelor mele, să ştiu cât sunt de trecător și ce-mi lipsește pe acest pământ». Iată, zilele pe care mi le-ai dat sunt ca lungimea unei palme şi viața mea ca un nimic este înaintea Ta. Tot omul pe pământ este doar adiere, și toate sunt deşertăciuni. Ca o umbră este viața lui, zădărnicie este tot zbuciumul său. Trudește și adună bogăție, fără să ştie pe seama cui, și totul lasă în urma sa fără putere.

Doamne, eu ce să mai aștept? Toată nădejdea mea e doar în Tine și viața mea și tot ce am e darul Tău. Apără-mă de văpaia tulburării și a nemulțumirii inimii mele! Celui fără de minte nu îi da putere asupra mea și de ocara lui tulburătoare ferește-mă. În fața lui eu am tăcut şi nu am deschis gura mea, că Tu eşti Cel ce m-ai făcut pe mine și nu aș vrea să ies din binecuvântarea Ta. Relele celui nelegiuit și urgia faptelor sale nu o lăsa să vină peste mine. Ajută-mă să nu sfârșesc în urgia greșelilor mele, oprește-le să nu se întoarcă înspre mine!

Că eu Te rog și Te invoc pe Tine, Părinte al vieții și al veșniciei: ajută-mă și fii cu mine! Ascultă, Doamne, rugăciunea mea! Lacrimile mele nu le trece cu vederea, căci pribeag sunt înaintea Ta, pribeag și trecător ca toţi părinţii mei. Lasă-mă să mă bucur și să mă odihnesc, mai înainte de a mă duce şi de a nu mai fi pe acest pământ. Înseninează fața mea și dă-mi ce îmi lipsește pe acest pământ, să pot trăi în pacea Ta. Amin. Amin. Amin.

 

Pm. 39

Scoate-mă, Doamne, din amăgire

În Tine, Doamne, am nădejdea mea, apleacă-Te spre mine, ascultă glasul rugăciunii mele. Din hăul amăgirii, din groapa stricăciunii, Te rog ridică viața mea. Din mlaștina pieirii în care neștiința mă afundă, ridică, Doamne, mintea mea. Așază acum piciorul meu pe drum de piatră întărit şi îndreaptă-mi paşii pe cărările vieții și ale înțelepciunii Tale.

În gura mea Te rog să pui cuvânt curat și plin de înțelepciune. Pe ale mele buze așază un cânt nou, plin de cinstire și de mulțumire. Multe sunt minunile Tale, pe care le-ai făcut în mine. Nu am cuvinte care le-ar putea cuprinde, nici glas ce le-ar putea mărturisi. Doamne, Dumnezeul meu, nu este nimeni asemenea Ție în cer și pe pământ. Adevărul faptelor Tale să-mi dea lumină și înțelepciune, să pot grăi înaintea tuturor frumusețea și măreția cunoașterii izvorâte din faptele Tale. Jertfă şi prinos Tu nu ai voit, dar trup mi-ai întocmit.

Daruri și plată pentru ceea ce eu am risipit Tu n-ai cerut, ci gând curat mi-ai dăruit, ca eu să ascult și să pricep și să cunosc ce este adevăr. Atunci am zis: «Iată vin! Doamne, în capul cărții este scris despre mine. Ca să fac voia Ta». Dumnezeul meu, eu aceasta îmi doresc, ca Adevărul Tău și Cuvântul Tău să fie mereu viu în mintea mea și înlăuntrul inimii mele. Cuvântul Tău, și Adevărul Tău, şi mântuirea Ta eu le-am spus tuturor.

Nu îndepărta, Doamne, harul Tău de la mine, din cauza neștiinței mele. Adevărul Tău să fie pururea cu mine. Greșelile mele de mă vor copleși şi nu mă vor lăsa să văd, Tu fii lumina mea și arată-mi cărarea înțelepciunii și ține-mă în lumina vieții Tale. Bine voieşte, Doamne, să mă scoți din toată amăgirea și din toată neștiința mea.

Cei care caută sufletul meu, să nu-l găsească, nici să îl poată lua sau tulbura pe el! În fața Ta să piară a lor putere, că Tu ești Dumnezeul meu. Cei care-mi voiesc mie rele, în fața măreției Tale să tacă și să fugă, să se topească răul lor ca ceara înaintea focului și în veci a lor lucrare rea să nu mai fie, că Tu ești Dumnezeul meu.

Iar eu sunt suflul Tău, pe care Tu l-ai pus în apa și în țărâna din care m-ai zidit. Doamne înțelepțește-mă și ai grijă de mine! Amin.

Mărire…

Pm. 40

Rugăciunea celui atins de făcătură

Fericit este cel care ajută pe cel sărac şi poartă de grijă celui sărman și slab. În ziua cea rea Domnul e scut pentru el, e ocrotire și e pază să nu fie atins în a sa viață de gândul și de lucrarea omului rău.

Doamne, fii al meu scut tare, fii al meu zid bun de apărare. Doamne, hotar de netrecut să fii pentru tot răul trimis înspre mine de semenii mei și de omul necunoscut. Nu-mi lăsa trupul și sufletul meu în mâinile dușmanilor răi. În patul durerii și al neputinței să nu lași să fiu pus în nici un chip, și prin nici un fapt rău.

A răului boală și rana gândită, oricine ar trimite-o cu orice putere spre trupul, spre sufletul sau spre locașul meu, în Tine să își găsească oprire și a sa grabnică nimicire. Că Tu cu iubire ajuți pe cel sărac şi porți de grijă celui sărman și slab, și nu uiți în veac fapta cea bună. Doamne, ai milă de mine chiar dacă eu nu am făcut aceste fapte bune, că nu am știut ce putere au și cât sunt de prețuite de Tine.

Vindecă trupul și sufletul meu, și nu mă lăsa să mă sting și să pier departe de Tine. Că iată, dușmani neștiuți din umbră caută viața mea, mă urgisesc de moarte și își zic: «Când va muri şi va pieri numele lui?» Dacă vreunul se apropie de mine, în casă și în viață îmi aduce doar rău neștiut și ascuns și chipul lui bun e plin de fățărnicie.

Apără-mă, Doamne, de minciuna grăită de buze viclene și de chipurile ascunse. Păzește-mă de puterea faptelor ieșite din inimi ce umblă în întuneric, și apără a mea viață de puterea făcăturilor făcute împotriva mea cu iscusință! Ferește-mă, acum, de puterea gândurilor și a faptelor rele, oprește a lor rea urare făcută cu fapt greu și aruncată spre mine. Păzește a mea viață, al meu loc, a mea casă, a mea seminție de toată a lor rea și urâtă voire.

Cuvântul lor cel nelegiuit spus împotriva mea, grăit cu ură și putere spre împlinire: «Iată, acuma zace, un rău fără de leac l-a doborât acum. A căzut la pat și nu se va mai ridica!», Tu fă, Doamne, să se oprească să nu se împlinească și să se risipească să nu ajungă niciodată la mine. Iar dacă am fost atins în vreun chip de a lor rea urgisire, Te rog să mă cureți, să mă speli, să mă vindeci, să mă ridici și să mă păzești sub a Ta sfântă oblăduire.

Păzește-mă, Doamne și fii Tu cu mine, că până și omul cu care eu eram în pace, în care am nădăjduit, la care nu mă așteptam, care a mâncat pâinea mea, prietenul meu cel bun care a trăit și a locuit lângă mine, s-a adeverit că a ridicat împotriva mea călcâiul său cu viclenie și mi-a lăsat în loc de mulțumire, urâte urări și pusături, aruncături și fapte și rea grăire, și-n viața mea a revărsat otravă și amar.

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ajută-mă, fie-ți milă de mine, ridică-mă de sub puterea lor să nu mă pună în patul suferinței și scoate-mă din tulburarea și legătura rea a făcăturii lor și nu mă părăsi, acum, chiar dacă eu nu merit ajutorul Tău. Ajută-mă și nu mă părăsi în puterea răului trimis spre mine. Ridică-mă și dă-mi putere, ca să mă bucur de strălucirea luminii feței Tale în veac.

Tot răul Tu îl risipește să nu se afle niciodată în viața și în calea mea! Spală-mă cu apă vie! Sfințește-mă de șapte ori! Că binecuvântat ești, Tu, Dumnezeul meu, Dumnezeul puterilor nevăzute, Domnul meu și Apărătorul meu din veac în veac. Amin. Amin. Amin.

 

Pm. 42

Rugăciune în calea pribegiei

În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Doamne Dumnezeule.

Însetat este sufletul meu de Tine, Dumnezeul cel viu. Când voi ajunge să văd lumina feței Tale Doamne? Îmi amintesc cu inima mișcată de tainică trăire, cum treceam altădată prin mijlocul mulțimii, și intram în Casa Ta Doamne, în glas de bucurie, de laudă şi în cântece de sărbătoare.

Încrederea mea toată era în Tine, Doamne, și Te simțeam alăturea de mine în bucuria vieții mele, în lauda ce se înălța din inimile care pășeau peste pragul locașului sălășluirii Tale. Dumnezeul meu, bucuria vieții mele erai Tu. Sufletul meu renaște din negura tristeții și a apăsării grele când mă gândesc la Tine, Doamne, și la frumusețea păcii casei Tale.

Îmi amintesc de Tine și de lăcașul unde Te-am simțit, îmi amintesc acum, din locul pribegiei și al înstrăinării mele. Adânc pe adânc cheamă în glasul singurătății grele. Ziua suspin și Te rog: «Doamne trimite-mi iar harul Tău și pacea casei Tale!», iar noaptea cântecul dulce al laudei Tale mă însoțește ca o rugă fierbinte către Tine, Doamne Dumnezeul meu.

Pe Tine, Doamne te chem și Te rog: «Doamne, nu mă uita pe cărarea pribegiei mele! De ce trebuie să umblu apăsat și întristat, copleșit de durerea singurătății pe drumuri ce nu duc nicăieri și îmi strivesc toată frumusețea trăirilor mele?» Oasele mele sunt fără putere și sufletul din mine pare a se frânge, când glasul celor fără de credință batjocoritor mă întreabă: «Unde este Dumnezeul tău?» Mâhnit e sufletul din mine și în zbucium greu nu își află alinare.

Dă-mi, Doamne, bucuria copilului pe care l-ai zidit în mine, și darul de a mă întoarce iar în bine. Precum cerbul doreşte izvoarele apelor line, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine.

Însetat este sufletul meu de Tine, Doamne, Dumnezeul meu. Însetat sunt să văd iar lumina cea lină și sfântă ce este mereu vie în casa sălășluirii Tale, însetat sunt Doamne de frumusețea și de lumina feței Tale. Doamne, Dumnezeul meu, în drumul pribegiei mele fii cu mine și ajută-mă! Amin. Amin. Amin.

Pm. 42

Apără-mi demnitatea inimii mele

Auzi-mă, Dumnezeule, şi apără-mi demnitatea inimii mele în fața celui ce nu ascultă de Tine. Ferește-mă de cel ce nu are îndurare, de cel plin de dispreț, de cel viclean, de cel nedrept, și de cel plin de răutate. Păzește-mă, Doamne, de disprețul, de umilirea și de răutatea lor, că Tu eşti Dumnezeul meu, întărirea mea și apărarea mea, să nu mă părăsești vreodată. Ferește-mă de tot cuvântul greu, de tot ce e umilitor.

Oprește tot cuvântul rău, amar și jignitor, să nu pătrundă în mine și nici să nu mă atingă. Păzește-mi inima de înjosire, păzește-mă de tot ce e dispreț și neagră ironie. Lumina Ta să-mi fie mie călăuză, să mă ajute să fiu mereu la locul meu. Cuvântul Tău să mă îndrepteze pe căi de pace și de înțelepciune, să pot să fiu și să mă plec în pace și cu mulțumire înaintea Ta, știind că în mine este chipul Tău, suflarea Ta, și acestea mi-au dat și îmi dau în orice clipă împlinirea și toată demnitatea mea.

Ajută-mă și nu mă părăsi, să nu ajung pe căi de umilire. Tu ești al meu Părinte și al minții mele înțelept Sfătuitor. Încununează demnitatea mea cu a Ta lumină vie, sfințitoare și binecuvintează-mă, acum, Părinte!

Amin. Amin. Amin.      Mărire…

Pm. 43

Ajută-mă să îmi cinstesc părinții

Doamne Dumnezeul nostru, noi cu urechile noastre am auzit, părinţii noştri ne-au spus nouă lucrurile pe care Tu le-ai făcut în zilele lor, în zilele cele de demult. Mâna Ta a stat cu putere înaintea multora și pe părinţii noștri Tu i-ai apărat și i-ai păzit. Dreapta Ta şi braţul Tău i-a întărit, lumina feţei Tale și cuvântul Tău i-a povățuit.

Ei au trăit păziți de Înțelepciunea Ta și ne-au născut pe noi. Tu, Doamne, ai înălţat pe tată peste fii că să îi păzească și să-i crească, să îi învețe binele și să îi apere de rău. Tu cu înțelepciune ai întărit a mamei judecată peste copiii ei, să-i crească pe ale sale brațe și să-i învețe tainele vieții.

Ajută-mă să îmi cinstesc părinții, așa cum spune glasul Tău, să pot trăi ani mulți și buni pe acest pământ. Ferește-mă de greaua osândire a necinstirii lor și de nemulțumirea ce poate tulbura viața mea. Ajută-mă să mă pot bucura la rândul meu de ai mei copii şi în ziua rugăciunii mele să fiu de Tine auzit.

Dă-mi, Doamne, a Ta înțelepciune, să îmi cinstesc părinții care m-au născut și să-i slujesc cu mare drag, că eu de Tine am fost adus prin ei, când m-au născut aici pe acest pământ. Ajută-mă ca eu prin faptă şi cuvânt, să îi cinstesc, oricum ar fi ei, buni sau răi în fața mea. Prin ei dă-mi, Doamne, binecuvântare în toată viața mea.

Că binecuvântarea tatălui este cea care întăreşte casele fiilor, iar blestemul mamei le dărâmă până în temelie. Încununează-i, Doamne, pe ai mei părinți cu a mea bună cinstire. Ajută-mă să le fiu sprijin bun la bătrânețea lor. Doamne, fii cu mine să nu le aduc cumva mâhnire sau jignire, chiar dacă mintea lor se va împuțina, Tu dă-mi răbdare și bun cumpăt, să nu-i disprețuiesc cumva, când eu sunt încă în putere.

Că Tu nu uiți milostivirea copiilor înspre părinți şi, îi ajuți să se îndrepte, să se înțeleagă și îi aperi și le zidești casa lor. Șterge greșelile mele, pe care le-am făcut vreodată înaintea părinților mei. Că mulţi oameni mari şi slăviţi au nesocotit aceste rânduieli și mult rău și greu au pătimit. Smeriți au fost de ai lor copii. Înșelați au fost ei de cei care au fost lumina ochilor lor. Tulburătoare a fost și a rămas a lor cărare.

Doamne, de voi greși și voi uita de cinstirea părinților mei, să nu mă lepezi în prăpastia cea mare a blestemului lor! Că Tu ești cel ce știi ascunzișurile și hățișurile inimii mele și singur Tu ai putere asupra lor.

Întoarce-Te spre mine și nu uita de sărăcia priceperii mele. Ajută-mă, Părinte, și îmi dă bună cinstire pentru toți cei pe care Tu i-ai rânduit să-mi fie părinți pe pământ.

Așază a mea inimă în mulțumire și în tot ce e mai bun și sfânt coborât de la Tine la mine prin ei. Amin. Amin. Amin.

 

Pm. 44

Revarsă harul Tău peste viața mea

Cuvânt bun grăiește inima mea Ție, Doamne, și buzele mele cinstire îți înalță cu bucurie. Limba mea fă-o, Doamne, trestie de scriitor ce scrie iscusit. Îmbracă-mă cu frumuseţea Ta.

Revarsă har pe buzele mele, și de binecuvântare umple viața mea. Căci Tu din veac m-ai cunoscut, și m-ai ales, și m-ai chemat pe nume. Încinge-mă cu Adevărul Tău și puternic fă să fie Cuvântul Tău întru mine! În mâna mea, fă Doamne, să sporească toate. Povățuiește în pace sufletul meu. Puternic fă pasul meu în Adevăr, blândeţe şi dreptate, şi dreapta Ta în mine să săvârșească fapte minunate

. Cuvintele mele să fie puternice, să atingă și să schimbe până și inima duşmanilor celor răi. Toate să fie supuse slujirii Tale sub toiagul Tău! Fă, Doamne să iubesc dreptatea şi să urăsc fărădelegea! Revarsă peste mine ungerea Ta, ungerea bucuriei și a slujirii Tale.

Din cuvintele binecuvântării Tale să se nască fiii și fiicele mele, care să urmeze pașii înțelepciunii Tale. Ei să fie mărturie și pomenire în tot neamul și neamul, pentru tot harul revărsat din a Ta iubire peste mine și peste ei.

Amin. Amin. Amin.

 

Pm. 45

Domnul este tăria mea

Dumnezeu este tăria mea, El este ajutorul meu în necazurile ce vor să mă împresoare.

Pentru aceasta frica nu mă va stăpâni chiar de se va cutremura pământul şi ar cădea munţii în inima mărilor. Chiar dacă s-ar ridica vuietul oceanului cu valurile înspumegate și ar zgudui munții și ar prăvăli stâncile lor, Domnul puterilor este tăria mea și apărarea mea este El, Dumnezeul cel binecuvântat, din veac în veac.

Tulburați sunt cei ce nu Îl cunosc pe El. Vremelnici sunt puternicii acestei lumi și vis amăgitor este tăria lor.

Descoperă-mi, Părinte, glasul Tău și așază puterea Înțelepciunii Tale în sufletul meu. Stăpâne al puterilor fii cu mine, apără-mă și mă păzește cu bunătatea și cu puterea inimii Tale

. Domnul puterilor este numele Tău și Tu, ești tăria mea și apărarea mea. Tu ești, Dumnezeul părinților noștri, Cel Binecuvântat din veac în veac.

Amin. Amin. Amin.      Mărire…